Norocul si-l face omul

Cu ajutorul ciinelui din dotare Cica poarta noroc. Au zis-o unii necajiti ca au calcat prea des in el- probabil. Adorabil fel de a vedea partea plina a paharului. Care- e in pericol de a se sparge. Caci – dupa zapada asta a rasarit norocul la tot pasul pe trotuar, de abia mai faci slalom. […]

Read More

Poveste de Bucuresti

Erau doua containere de deseuri reciclabile. Traiau de citiva ani impreuna, chiar bine. Unul avea pasiune pentru hirtie, celalalt iubea sticla. Gaseau atitea sa-si spuna, fiind atit de diferiti. Intr-o zi insa, pe cind treceau prin Piata Victoriei duhul necurat i-a ispitit pina au inceput sa se certe. Si-au reprosat multe, ba ca sticla i-a […]

Read More

Lupul pe Dimbovita

Nu scap nici azi. Unul imi zice la telefon: noi tranzactionam actiuni la marile companii din afara, aur, petrol, prin intermediul celei mai mari banci de investitii din Europa, Barkley, una din cele 5 banci care determina pretul aurului, bla bla ging giang trili trulu nu trebuie sa cunoasteti domeniul, noi ne ocupam de tot. […]

Read More

Si totusi se invirte…

Dar mai bine sa ne uitam in alta parte. Sintem intr-un carusel din care nu putem iesi. Ne oripilam cind vedem la ce nivel de organizare a ajuns cruzimea noastra, ne deranjeaza ca facem parte din ea fara drept de apel, noi, tocmai noi care sintem asa draguti, amabili, politicosi, bine vazuti in societate, noi […]

Read More

Astfel

Cam asta ne fascina pe noi la televizor cind in cele doua ore de program se mai strecura munca unor artisti minunati, cu energie, creativitate si profesionalism. Si cu puritate. Filmul lui Constantin Chelba, pe muzica de Vasile Sirli, cu Songul tinar si exploziv fiindca era condus de Ioan Luchian Mihalea este si va ramine […]

Read More

Peisaj cu ladite

Care-i treaba. Am si eu 3 ladite de plastic, navete cum li se zice in piata. Consider ca detinind acest capital fix- mobil pot lansa cu brio o afacere moderna, de mare succes in zilele noastre. Sa rezerv locuri de parcare pe o anumită porţiune. Puteam sa fac asta si cu sticle mari de plastic, […]

Read More

Cuvintul ca poluare fonica

E un fulg de zapada chimica Cuvintele nu mai au greutate si ma intreb de ce. Oamenii zic “te sun miine” si nu te suna, “ne vedem simbata” si nu se intimpla, “batem palma” si apoi cineva bate doar obrazul. Nu alunec si spre zona cu “te iubesc”, acolo cuvintele sint pur hazard, aparate de […]

Read More