Titus Munteanu

..sau Tito Montana

Pentru mine traieste si va trai. Poate a plecat ceva mai grabit spre stele, poate are de uimit si vesnicia fiindca aici nu prea se mai putea face nimic, poate avea intilnire cu Alexandru Bocanet si Tudor Vornicu, nu stiu exact cum sta treaba, sint prea strivita de complexitatea tainei ultime, dar un lucru stiu cu siguranta: pentru mine traieste Dl.Titus, cum ii spuneam cu respect adinc desi ma certa ca nu scurtez adresarea. Traieste cu toate povestile de pe platoul de filmare derulate sub ochii mei, traieste prin toate proiectele lucrate impreuna (Scoala Vedetelor 2, Numai cu acordul minorilor, Televiziunea Copiilor), traieste prin tete-a-tete-urile din pauze, cind ascultam istorii din culise, prin felul sau ironic binevoitor cu care ma lua la intrebari, cu gadgeturile de ultima ora pe care le stapinea “la zi”, cu felul sau galant si indatoritor de a fi, cu nobletea, cu originalitatea si inventivitatea pe care le admiram enorm. I-am spus-o de multe ori, dintotdeauna am privit lucrul sau in televiziune cu o atentie speciala, sporita de garantia ca numele lui pus pe generic va da culoare, haz, performanta si actualitate spectacolului de televiziune. Sint, da, ceea ce se cheama “fan”Titus Munteanu. Am urmarit tot ce a creat, de fiecare data, cu religiozitate, fie ca era premiera, fie ca se relua a mia oara, fiindca acolo era atita daruire, atit talent, atit respect pentru ochii privitorilor. O scoala intreaga e acest om. O institutie. Pentru unii e prea tirziu sa se bucure de atingerea de geniu a maiestriei sale si-mi pare rau pentru ei, munca de televiziune schioapata azi si pentru ca modelele adevarate nu sint puse pe locul lor de drept, in frunte, onorate cum se cuvine de o natie intreaga, sus dar mereu alaturi de discipoli. Nu sint doar fan. Sint si prietena, m-a onorat cu acest calificativ. Mi-e dor de el. Dar fiindca traieste, ii dau un telefon sau il intilnesc si ne batem pe spate cum era traditia noastra, ridem impreuna despre cum ii spuneau italienii Tito Montana fiindca nu puteau pronunta Titus si incerc mai departe sa nu-l dezamagesc. Mereu am teama asta, domnule Titus.

Fan-ul dumneavoastra mereu, Gianina.

You may also like

Leave a comment