I-a adunat F64, magazinul care contine – cica – tot ce inseamna fotografie, instrumente, accesorii, pareri. Se pare ca ar avea in portofoliu si workshop-uri. Speakeri care sa te invete, sa te confrunte, sa te faca sa-ti intaresti convingerile sau sa ti le dezvolti. Mi s-a parut interesant.

Hop si eu, intr-un fel de Vizita de Lucru cu mine. Ca poate aflu in sfirsit de ce nu ma numesc fotograf daca am telefonul in mina si-l sucesc in sistem selfie. Asa ca am intrat intr-o lume SF, unde brusc nu am mai inteles limba vorbita, populatia, aparatele zburatoare care se invirteau dupa soare doar-doar or surprinde bataia din aripi a unei pasari-colibri, semnul intrebarii din ochii unui copil sau disperarea refugiatilor vislind spre alta lume.

Ca sa-mi revin, i-am cerut Sabinei Cornovac, organizatoarea evenimentului, ceva de mancare, se stie ca jurnalistii trebuie sa se tina pe picioare ca sa relateze din cele 14568375693 milioane de locuri pe unde se misca. Am primit o supa de linte buna de la Andrei si Divan-ul sau. Ei, si dupa aceea culorile s-au mai limpezit, atmosfera s-a mai incalzit, am inceput sa recunosc fete, m-am aruncat in sedinte foto de o parte si de alta a camerei, mi-am regasit la Olympus colegi de scoala si amintiri, am cercetat borcanele de inghetare a imaginii de la Canon, am fixat obiectivul Sony pe Statuia Libertatii, chiar in America, am inceput sa inteleg chiar si engleza lui Nick Driftwood, ambasadorul Panasonic care voia sa jure ca eu sint VJ la MTV, numai ca nu stia unde sa jure si la ce ar conta. Am inteles ca urma sa-si expuna viata sa de videograf de succes  in fata asistentei flaminde de informatii ceva mai tirziu, asa ca l-am initiat eu in ale publicului roman, I-am spus sa foloseasca doua-trei cuvinte in romana, sa remarce frumusetea romancelor si gustul bun al sarmalelor, sa nu se lungeasca in amanunte, ca se plictisesc repede. Englezul si-a insusit rapid lectia, a devenit si mai amabil, ba chiar i-a explicat lui Marius Tudose, omul de la Fotosfera care-mi filmeaza peripetiile, ca este foarte nimerit pentru a deveni ambasador Lumix si el. Nu stiu daca era doar amabilitate, ca Marius chiar e bun, i-as fi propus si eu daca ma pricepeam.

M-am priceput insa la a descoperi un pic din lumea fabuloasa a profesionistilor imaginii, am ramas cu ceva de la Photo Story povestita de F64. Si am vrut sa aflu mai multe, asa ca i-am scris Sabinei via mail, mess si SMS, dar ea inca nu a raspuns, sigur e foarte ocupata. Sau poate crede ca-i cer iar o supa? Nu-i cer, ca mi-am facut eu una.