Stii de la stiri?
Gresesti profund
Ninsoare banala de o zi in plina iarna. Panica uriasa. Intretinuta la teve, care afirma ca au murit 4, apoi 5, apoi 6 oameni din pricina viscolului. Si cind e senin si adie vintul mor oameni, probabil fix din pricina vinticelului. Incearca si atunci sa ne induca asta, grozavia mortii, dar e prea gogonata si insista pe “cum” au murit unii si altii. M-am tot intrebat de ce aceasta obsesie de a aduce factorul buhuhu in vietile noastre, de ce se tot inteteste starea de teama, precar si blazare in rindul romanilor filfiind ca pe un steag nefast moartea? De ce sa para mereu ca traim apocalipsa? Sintem departe totusi de asa ceva, cel putin din semnele vizibile. Si apoi de ce privitorii stau ca niste pui in cuibar cu gurile cascate si inghit tot? Pentru ca vor senzational? Pentru ca sint prosti? Pentru ca sint hipnotizati? Pentru ca se pot conduce mai bine asa? Nu stiu, parca nu e plauzibil, oamenii nu vor neaparat senzational, dovada multi care au renuntat la televizor- ca purtator de “stiri”, nu sint nici prosti, dovada ca au renuntat la televizor ca purtator de “stiri”, nu stiu daca se pot conduce mai bine asa din moment ce multi au renuntat la televizor ca purtator de “stiri”. Poate ca ramine varianta cu hipnoza. Sintem ca la culcare copiii, asteptind sa li se spuna o poveste. Balaurul te sperie, te culcusesti in pat si ti-e bine. Si apoi, oricum binele invinge- daca e mama in preajma.Respectiv autoritatea invingatoare. M-am mai gindit si ca noi imitam tot si am preluat modelul de la englezi. Dar am vazut si stirile lor. Departe de a dura atit, departe de a induce panica, pastreaza totusi un echilibru. Noi ducem la extrem totul. Pentru ca noua romanilor ne place intr-un sens dureros problema mortii. Moartea e cea care ne sperie, ne reduce la a fi insignifianti dar exercita o atractie nebuna. De ce Miorita e definitorie? “vor sa mi te omoare”/ “dac-o fi sa mor..” De ce alegoria moarte-nunta defineste poporul nostru? Pentru ca sintem insetati de a sti mai mult despre aceasta taina, intuim ca se integreaza intr-o cunoastere universala a fiintei, dar nu indraznim sa studiem mai mult. Raminem la stadiul de gura cascata. Insa o prima masura ca sa nu intre musca este sa inchidem televizorul. Bunicii nostri au trait bine mersi fara “informatie”. Poate asa o sa ne vindecam de teama.
