Sub pamint FI.R.L.!
Imi aluneca pe fata, imi intra in ochi. Din nou le evit cu abilitate. Chiar ma pricep, am devenit experta. Burti ale cerului, desenate cu cabluri groase de telegraf, gusi uriase schitate cu talentul celor care le lasa sa curga in voie, excedente adipoase creionate imaginar de cineva mai presus de noi. Sint multe, dese, ar putea parea aratoase intr-un demers artistic, poate intr-o expozitie internationala unde tineri plasticieni ar propune o parte foarte vizibila a Romaniei. Chiar palpabila. Caci daca nu esti atent poti atinge firele cu nasul. Cineva priceput ar putea sa execute un numar de circ printre direle reci atirnind pe stilpi. Daca esti mai putin antrenat poti doar sa le consideri ideile indepartate la care nu ai ajuns niciodata, pistele pe care le intervedeai pentru a-ti deslusi cu mai multa acuratete sensul vietii, liniile orizonturilor noi dupa care tinjesti. Poti, dar te pacalesti. Ele sint totusi doar fire palpabile, murdare si incurcate, incilcitura de mate ale telegrafiei-telefoniei de odinioara, care ne stau pe cap la propriu. De citeva ori m-am oprit brusc la intilnirea inopinata cu aceste cabluri. Nu pentru ca m-as teme, dar trebuia sa le salut cumva prezenta, macar printrun icnet. Macar printr-o sperietura. Macar printr-un gest de autoaparare. Treaba ta cum te manifesti. Necajiti de pe strada isi aleg singuri reactia, dupa cum le e felul. In privinta eficientei autoritatilor – mecanismul e stricat. Cam asta e ritualul. Pur romanesc. Se face multa tevatura pina se intimpla ceva. Intii striga unul ca sintem anacronici, ca sintem lenesi, ca nu putem sa ne gospodarim cit de cit, altii ii sar in cap, se uita treaba o vreme, se aud apoi mai multe voci exasperate fiindca nu se face nimic, in fine se observa problema, se ia la ochi, se cintareste la o bere cu colegii de parlament, se sifoneaza in presa, se fac citeva articole concomitent, mai sar citiva pe forumuri si in gasti familiale cind nu mai au ce discuta despre aparitiile TV dezastruoase si apoi cineva, vrind sa atraga atentia asupra lui face propuneri de legiferare in speta cu pricina. Iar mai apoi, pentru solutionare se asteapta haat, interventia norocului. Stiti in ce faza sintem, sa asteptam deci sa apara si norocul, sa ridem copios cu el amintindu-ne ce copii eram cind ne-am dorit sa nu ne mai confundam firele de telegraf cu genele si sprincenele.