Vizita de Lucru la Nomasvello

Am repetat inainte. Am jupuit. Am razuit. Am riciit. Am cojit totul in jur. Ca sa fiu pregatita la capitolul “epilare definitiva”. Am pulsat din intrerupator, din miini. Din picioare. din ochi. Cum m-am priceput, pentru a intelege ceea ce se cheama “lumina intensa pulsata”. Am albit toti peretii, toate tablele, toti pantofii. Parca si la fata ma albisem intrucitva.  Ca sa aprofundez operatiunea de albire a dintilor.

Am  studiat site-ul. am pindit in preajma centrelor Nomasvello de care ma lovesc atunci cind ies la plimbare sau fac cumparaturi. Nu m-am luminat indeajuns, asa ca a trebuit sa incerc. Am facut o Vizita de Lucru la acest salon de frumusete care se bazeaza pe principii foarte simple, dupa cum aveam sa-mi dau seama.  Dar miracolul s-a produs abia dupa ce am renuntat la toate complicatiile cu jupuitul, pulsatul din ochi si pinditul. Si inca o data mi se confirma ca daca vrei sa afli ceva trebuie sa te opresti din banuit. Asa am aflat cum e sa lucrezi la Nomasvello.

Dupa acest veritabil teaser m-am gindit, firesc, ca ma pricep. Ma si laudasera fetele, Claudia mi-a soptit la ureche ca sint nascuta pentru infrumusetare. N-am stiut prea bine daca sa fiu jignita sau sa perseverez in domeniu. Am presupus ca e vorba de a doua varianta, mai convenabila. Geo mi-a vorbit de perspective colorate care pot inflori daca imbratisezi o afacere Nomasvello. Cum vine asta? Mi-am ciulit urechile. Am rugat-o pe Geo, adica Georgiana Tranca, sa-mi povesteasca mai multe, daca e afacerea vietii mele si trec asa, impasibila pe linga ea? Fiindca este posibil pentru oricine sa detina o franciza. dar ce trebuie facut? ” Hai sa bem o cafea si iti povestesc”, mi-a zis Geo. “Hai sa-ti dau eu o cafea, ca vreau sa stiu numaidecit”, am zis eu si a urmat asta.

Ce stiu e ca acum string bani de franciza. Ca vreau sa ma mai intilnesc cu aparatele pe care le-am minuit asa de bine de la prima atingere. Si sa ofer asa usor servicii de top. Dar imi trebuie multa vointa. Sa renunt la inghetata, calatorii, la hainele de lux de care sint dependenta…sau mai bine ramin deocamdata client. Mi-e mai usor.

 

Continue Reading

Nomasvello, adica frumusete

Nu am stiut la ce sa ma astept cind am ales sa descopar munca din spatele unui brand international specializat pe  infrumusetare non-invaziva. Nomasvello este un nume care imi aparea prea des in fata ochilor pentru a-l ocoli. Nu ai cum sa-l ignori, sa nu-i fi folosit vreo prietena serviciile. Sa nu fi auzit de eficacitatea unor aparate-minune. Sigur, de departe multe locuri destinate infrumusetarii par niste zone vrajite, se bat in piept cu transformarea in bine….iar realitatea le reduce la niste biete vrajeli, de la care, ce sa vezi, te alegi in cel mai bun caz cu banii luati.

Si am batut la usa Nomasvello. “Fara fir de par”, cam asa s-ar traduce. Spania, tara de provenienta. Romania, tara indragostita de frumusete revelata in doar doua ore. Si am aflat cum Raluca, clienta fidela, nu concepe sa renunte la serviciile Nomasvello, atit este de multumita. Am aflat de epilare definitiva, albire dentara, tonifiere fara pic de durere. Si am mai descoperit multe altele. Cine n-are o Vizita de Lucru, sa-si ia. O sa vedeti in curind filmul aventurii mele acolo.

Continue Reading

Cooperativa Hategana loveste din nou

Am poze. Au noutati.

ie cu suflet expus
Ie cu suflet la vedere

 

Si de domni...
Ie de domni

 

Asa arata o vesta
Asa arata o vesta

 

Sapca Hategana

Doamnele pe care le-am cunoscut acum citiva ani in Vizita de Lucru la Cooperativa Hategana se lupta din greu sa nu dispara un brand care a insemnat ceva in Romania. Si le iese. Si-au facut si pagina de Facebook. Stiu ca sinteti multi carora va suna pitoresc, ciudat, poate chiar familiar, dar nu stiti de unde sa luati amintirea aceasta aburita, invaluita in ceata, cu numele Hategana. E simplu. E un nume care rezista din anii ’70 in Romania. E drept ca din ce in ce mai greu, data fiind concurenta chinezeasca, data de niste aparate care zumzaie pe o pinza ieftina, desenind un model asa-zis autentic.

Prefer ceea ce face Hategana. Mai greu acum. Nu au personal mult, dar au inimi uriase si o dorinta enorma, nestavilita, de a pastra un nume in care au crezut multi. Cu care s-au laudat multi. Pe care l-au blagoslovit toti cei care au purtat vreodata un lucru creat acolo, in Hateg. Marea mea uimire e ca au si obiecte care, fara sa piarda aerul autentic, sint foarte traznite si nonconformiste, rodul unor minti creative. Nu am putut sa ma abtin sa cumpar o sapca verde – o vedeti in poza – si vreo doua haine pe care o sa vi le arat in curind, cind ma apuca pozatul. Ca le-am purtat toata iarna si m-au salvat de la raceala si de la plictiseala.  Multumesc pentru treaba asta. Ca eu multumesc aproape intotdeauna celor care merita. Cooperativa Hategana merita.

Continue Reading

Vizite bune anul are!

An Nou, Vizite Noi.

Gata. A sosit. 2017. Inca de la Craciun s-a simtit in atmosfera delirul vizitelor pe la vecini, prieteni, la colindat si urat. Dar pentru mine nu e doar asta. E mai mult.

Am ochii nu in patru, ci in shaishpe sa depistez locurile si oamenii, muncile si hobby-urile de vizitat. Nu stiu daca s-a dus vestea, dar sint o vizitatoare nemaipomenita. Extraordinara. Formidabila. Interschimbabila. Plexiglasibila. Am facut studiile de Vizitator pe o alta planeta, unde aratarile – ca nu le pot spune oameni – in loc sa respire, viziteaza. In loc sa manince, viziteaza. Eeei, sint tare adecvati si compostati cei care au atins geniul in acest domeniu de inalta fidelitate fata de natura umana. O sa ma intrebati cum am reusit.

Foto de la Facultatea de Vizitatori, inconjurata de colegi

Cum spuneam, am urmat Facultatea de Vizitatori, mi-am luat masterate, doctorate, multipluritate, excelencitate, grandenormitate (asa se numesc la ei titlurile cele mai prestigioase in domeniu), dar si velocitate si ventrilocitate in Vizitarea cu amanuntul. Eu stiu sa aplic cerintele unui astfel de titlu imediat si cunosc raspunderea care ma apasa atunci cind pornesc o Vizita. N-o sa intelegeti daca va dau detalii tehnice, imi pare tare rau, dar asa, pentru ca deja v-am stirnit interesul hai un hint despre cum voi reusi sa am ochii in shaishpe. Fixez cei doi ochi pe care ii am de la mama pe Anumita Munca/Meserie/Apucatura. Declansez fascilulul de Tatonare, insurubez cilindrul de Curiozitate si apas pe butonul Balans, ca sa reduca undele de soc. Apoi atasez Entuziasmul care are forma de paralelipied uscat si nisez bine-bine pina se usuca de tot. Ei, cu maclavaisul asta ma spal pe cap si capat o luminita care se desface la capatul tunelului in mii de ochi pe care trebuie sa-i iubesc ca pe ochii din cap, normal. De-aici e simplu, mersi, nu-mi spuneti ca puteati si voi dupa ce eu am concentrat singura toate Scovergile clar-obscure. Se persecuta putin, foarte putin, cam cit a costat locuinta oamenilor din reclama si ramin shaishpe. Simplu sau cum?!! Hehehehei.

Depistind o noua Vizita

Nu ca ma laud, dar intre timp, dupa succesele repetate in domeniu, am fost avansata la rangul de Vizitator-Sef, de ma invidiaza si aratarile de la care am invatat  vizitatologia. E clar ca nu trebuie decit sa facem Jonctiunea.

Prin urmare, asteptati-ma, ca vin. Cu Vizite de Lucru. De 2017.

Continue Reading

Vizita de Lucru la Scoala de Balet Monique

Si-mi iau inima-n dinti. Hai sa fac o vizita la Scoala Monique.

Balet pentru copii si adulti. Am vazut pe Facebook activitatea de-acolo, copii, adulti in miscare, in zbor, expresii jucause in timp ce executa exercitii complicate. Parca ma imboldeste gindul ispititor ca se poate si la case mai mici. Din cite-mi amintesc, gimnastica de dimineata a pleoapelor imi iese onorabil. Flotari fac cu voiosie, daca numim flotari trecerile mele iscusite de pe fotolii pe scaune.

De sarit, sar usor peste mesele de seara. Gata. Ma incurajez. Pot sa devin profa de balet. Si dau sa ma culc pe cealalta ureche. Nu se poate. Nu e vis. Iata, chiar merg in zona Crangasi, spre aceasta scoala de balet. Curajul imi creste. Intru si vad alti adulti asteptind. Nu pe mine, desi anuntasem intentia pe Facebook.

Isi asteapta copiii sa incheie ora. Intru val-virtej si vad fetitele executind pe saltelute exercitii de mobilitate. Mona, profa de balet le spusese ceva amuzant. Atmosfera e super-vesela. E momentul sa arat ce pot!! Mona imi preda linistita stafeta, cu citeva sfaturi la pachet. Acum ma lasa pe mine sa conduc ora. Thanks, Mona. Be my guest, zice. Si parca am citit in ochii ei un strop de malitiozitate. Moment in care ar fi trebuit sa ma opresc. Dar eu nu si nu. Vizitator tupeist. Priviti.

Continue Reading